Situat în dealurile subcarpatice,
la confluenţa râului Ialomiţa cu afluentul său Ialomicioara, oraşul Fieni se
află printre localităţile importante ale judeţului Dâmboviţa. Situarea lui în
partea de nord a judeţului, între coordonatele geografice de 25grade 25 minute longitudine
estică şi 45 grade 7 minute latitudine nordică, îl aşează în partea central sudică a
ţării. Altitudinea medie a oraşului este de 440m iar suprafaţa de peste 2850 de
hectare.
Încadrat în clima
temperat-continentală, în depresiunea subcarpatică, oraşului Fieni îi este
caracteristică o climă blândă, iarna fiind îndulcită, fără viscole puternice,
verile plăcute şi răcoroase iar toamnele lungi.
Actul de atestare al oraşului
Fieni este un hrisov domnesc, datat în 14 iulie 1532 şi provine din cancelaria
domnitorului Vlad Înecatul (1530-1532).
„Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad Voievod şi domn a toată
ţara Ungravlahii, fiul bunului Vlad Voievod. Dă domnia mea această poruncă a
domniei mele, lui Nan cu fratele său, anume Stan, c fiii lor, ca să le fie
ocină în Fiiani (...) pentru că le este dreaptă ocină şi dedină.
De aceea, am dat domnia mea lui Nan cu fratele său Stan
şi cu fiii lor, ca să le fie lor de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi
nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei
mele(...). Am scris eu, Oprea scriitorul, luna iulie, 14 zile, în anul 7040
(1532)
Io, Vlad Voevod, din mila lui Dumnezeu, domn.”
Cert este însă că vechimea
oamenilor din aceste locuri este mult mai mare. Ne-o atestă urmele arheologice
de locuire din epoca bronzului descoperite la Dealul Mare, precum şi
afirmaţiile lui Cezar Boliac despre existenţa unei cetăţi dacice la Cumpăna
Ciocârlanului (Pietroşiţa) şi a unor ziduri
din evul mediu timpuriu la Fieni, în punctul Valea Caselor.
Legenda spune că la confluenţa
celor două ape, Ialomiţa şi Ialomicioara, o femeie pe nume Iana şi-a întemeiat
un han, împreună cu cei trei fii ai ei, care după moartea sa au păstrat
tradiţia locului. De atunci oricine trecea pe aici se oprea la „FIIANII” sau
„FIIENII” care cu vremea a devenit „FIANI” sau „FIENI”.
În perioada 1641-1863, Fieniul
devine sat mânăstiresc, închinat mânăstirii Căldăruşani. Rlaţiile dintre
călugări pe e o parte şi rumânii şi moşnenii din Fieni pe de altă parte, au
fost tensionate şi s-au înăsprit continuu, materializându-se în răzvrătiri ale
ţăranilor. Abia după revoluţia de la 1848, dezideratul de a obţine pământ şi
libertate devine tot mai arzător, iar în 1864, claca este desfiinţată şi
tăranii primesc pământ. Deşi binefăcătoare, reforma agrară din 1864 nu rezolvă
toate problemele ţăranilor, nemulţumirile răbufnind odată cu răscoala de la
1907. După august 1944, o nouă reformă agrară nu rezolvă nici de astă dată
problema iar regimul totalitar comunist naţionalizează toate pământurile, care
vor fi lucrate în cooperative agricole de producţie.
Dezvoltarea economică industrială
a început din al treilea deceniu al veacului al XX-lea, determinând schimbarea
continuă a structurii economice şi a ocupaţiilor locuitorilor, majoritatea
transformându-se în muncitori.
În anul 1912 s-a dat în folosinţă
calea ferată Târgovişte-Pietroşiţa, fapt care a dus la dezvoltarea mai rapidă a
zonei şi la înfiinţarea a două mari fabrici.
Fabrica de becuri „Electostar” înfiinţată
în anul 1936 a fost cea mai mare fabrică de becuri din ţară, în perioada
conumistă s-a numit „Steaua Electrică” iar după, a purtat numele de „Selum”.
Astăzi, activitatea ei s-a redus substanţial, fiind aproape inexistentă,
comparativ cu anii ei de glorie.
Fabrica de ciment ale cărei baze
sunt puse la 10 martie 1914, avea să se numească: „Dâmboviţa” Societatea
Anonimă Română – pentru fabricarea cimentului portland. Cea mai mare
dezvoltare, a cunoscut-o această intreprindere tot în perioada comunistă, când
fabrica purta numele de „Combinatul de Lianţi şi Azbociment Fieni” fiind una
dintre cele mai mari din ţară. Astăzi, fabrica poartă numele „Carpatcement”
fiind preluată de concernul SC Heidelberg SA.
Localitatea Fieni a devenit oraş
în anul 1968, având peste 7700 de locuitori. Populaţia a continuat să crească
până în anii 1992, ajungând la peste 8200 de locuitori, după care scăzut din
nou ajungând la circa 7400 de locuitori.
Oraşul Fieni este legat direct de municipiul
Târgovişte şi de capitala ţării printr-o cale ferată directă, care din păcate,
după 100 de ani de funcţionare neîntreruptă, din anul 2013 nu mai deserveşte
călătorii ci este folosită doar pentru transportul de marfă, în special pentru
fabrica de ciment. De asemena, Fieniul se află pe Drumul Naţional 71,
Târgovişte-Sinaia aproximativ la jumătatea distanţei dintre ele, la 26 km de
Târgovişte şi 38 km de Sinaia.
În oraşul Fieni activează din
anul 2008 patrule de cercetaşi, membrii ai Centrului Local „Naparis” –
Organizaţia Naţională „Cercetaşii României”, iar în anul 2010 a fost înfiinţată
Asociaţia Ecologică Floare de Colţ, având ca scop atragerea tinerilor în
practicarea activităţilor ecologice şi a turismului montan specializat.
Cu ocazia proiectului „Fieni –
Oraş de cercetaş” au fost aplasate pe dealurile cu fosile din împrejurimile
oraşului, trei cutii Geocaching, care alături de alte 2.000.000 de cutii,
figurează pe harta lumii, gata să fie descoperite de pasionaţii din toată lumea
ai acestui joc.
Întocmit,
Patrula Coresi – CL
„Naparis” – ONCR – Şcoala „Diaconu Coresi” Fieni
Sursa: Internet, „Monografia
fabricii de ciment Fieni” – Prof. Dumitru Stancu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu