joi, 30 mai 2013

Fieni - Oraş de cercetaş - Despre oraşul Fieni

Situat în dealurile subcarpatice, la confluenţa râului Ialomiţa cu afluentul său Ialomicioara, oraşul Fieni se află printre localităţile importante ale judeţului Dâmboviţa. Situarea lui în partea de nord a judeţului, între coordonatele geografice de 25grade 25 minute longitudine estică şi 45 grade 7 minute latitudine nordică, îl aşează în partea central sudică a ţării. Altitudinea medie a oraşului este de 440m iar suprafaţa de peste 2850 de hectare.
Încadrat în clima temperat-continentală, în depresiunea subcarpatică, oraşului Fieni îi este caracteristică o climă blândă, iarna fiind îndulcită, fără viscole puternice, verile plăcute şi răcoroase iar toamnele lungi.
Actul de atestare al oraşului Fieni este un hrisov domnesc, datat în 14 iulie 1532 şi provine din cancelaria domnitorului Vlad Înecatul (1530-1532).
„Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad Voievod şi domn a toată ţara Ungravlahii, fiul bunului Vlad Voievod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele, lui Nan cu fratele său, anume Stan, c fiii lor, ca să le fie ocină în Fiiani (...) pentru că le este dreaptă ocină şi dedină.
De aceea, am dat domnia mea lui Nan cu fratele său Stan şi cu fiii lor, ca să le fie lor de ocină şi de ohabă, lor şi fiilor lor şi nepoţilor şi strănepoţilor lor şi de nimeni neclintit, după spusa domniei mele(...). Am scris eu, Oprea scriitorul, luna iulie, 14 zile, în anul 7040 (1532)
Io, Vlad Voevod, din mila lui Dumnezeu, domn.”
Cert este însă că vechimea oamenilor din aceste locuri este mult mai mare. Ne-o atestă urmele arheologice de locuire din epoca bronzului descoperite la Dealul Mare, precum şi afirmaţiile lui Cezar Boliac despre existenţa unei cetăţi dacice la Cumpăna Ciocârlanului (Pietroşiţa) şi a unor ziduri  din evul mediu timpuriu la Fieni, în punctul Valea Caselor.
Legenda spune că la confluenţa celor două ape, Ialomiţa şi Ialomicioara, o femeie pe nume Iana şi-a întemeiat un han, împreună cu cei trei fii ai ei, care după moartea sa au păstrat tradiţia locului. De atunci oricine trecea pe aici se oprea la „FIIANII” sau „FIIENII” care cu vremea a devenit „FIANI” sau „FIENI”.
În perioada 1641-1863, Fieniul devine sat mânăstiresc, închinat mânăstirii Căldăruşani. Rlaţiile dintre călugări pe e o parte şi rumânii şi moşnenii din Fieni pe de altă parte, au fost tensionate şi s-au înăsprit continuu, materializându-se în răzvrătiri ale ţăranilor. Abia după revoluţia de la 1848, dezideratul de a obţine pământ şi libertate devine tot mai arzător, iar în 1864, claca este desfiinţată şi tăranii primesc pământ. Deşi binefăcătoare, reforma agrară din 1864 nu rezolvă toate problemele ţăranilor, nemulţumirile răbufnind odată cu răscoala de la 1907. După august 1944, o nouă reformă agrară nu rezolvă nici de astă dată problema iar regimul totalitar comunist naţionalizează toate pământurile, care vor fi lucrate în cooperative agricole de producţie.
Dezvoltarea economică industrială a început din al treilea deceniu al veacului al XX-lea, determinând schimbarea continuă a structurii economice şi a ocupaţiilor locuitorilor, majoritatea transformându-se în muncitori.
În anul 1912 s-a dat în folosinţă calea ferată Târgovişte-Pietroşiţa, fapt care a dus la dezvoltarea mai rapidă a zonei şi la înfiinţarea a două mari fabrici.
Fabrica de becuri „Electostar” înfiinţată în anul 1936 a fost cea mai mare fabrică de becuri din ţară, în perioada conumistă s-a numit „Steaua Electrică” iar după, a purtat numele de „Selum”. Astăzi, activitatea ei s-a redus substanţial, fiind aproape inexistentă, comparativ cu anii ei de glorie.
Fabrica de ciment ale cărei baze sunt puse la 10 martie 1914, avea să se numească: „Dâmboviţa” Societatea Anonimă Română – pentru fabricarea cimentului portland. Cea mai mare dezvoltare, a cunoscut-o această intreprindere tot în perioada comunistă, când fabrica purta numele de „Combinatul de Lianţi şi Azbociment Fieni” fiind una dintre cele mai mari din ţară. Astăzi, fabrica poartă numele „Carpatcement” fiind preluată de concernul SC Heidelberg SA.
Localitatea Fieni a devenit oraş în anul 1968, având peste 7700 de locuitori. Populaţia a continuat să crească până în anii 1992, ajungând la peste 8200 de locuitori, după care scăzut din nou ajungând la circa 7400 de locuitori.
Oraşul  Fieni este legat direct de municipiul Târgovişte şi de capitala ţării printr-o cale ferată directă, care din păcate, după 100 de ani de funcţionare neîntreruptă, din anul 2013 nu mai deserveşte călătorii ci este folosită doar pentru transportul de marfă, în special pentru fabrica de ciment. De asemena, Fieniul se află pe Drumul Naţional 71, Târgovişte-Sinaia aproximativ la jumătatea distanţei dintre ele, la 26 km de Târgovişte şi 38 km de Sinaia.
În oraşul Fieni activează din anul 2008 patrule de cercetaşi, membrii ai Centrului Local „Naparis” – Organizaţia Naţională „Cercetaşii României”, iar în anul 2010 a fost înfiinţată Asociaţia Ecologică Floare de Colţ, având ca scop atragerea tinerilor în practicarea activităţilor ecologice şi a turismului montan specializat.
Cu ocazia proiectului „Fieni – Oraş de cercetaş” au fost aplasate pe dealurile cu fosile din împrejurimile oraşului, trei cutii Geocaching, care alături de alte 2.000.000 de cutii, figurează pe harta lumii, gata să fie descoperite de pasionaţii din toată lumea ai acestui joc.
Întocmit,
Patrula Coresi – CL „Naparis” – ONCR – Şcoala „Diaconu Coresi” Fieni

Sursa: Internet, „Monografia fabricii de ciment Fieni” – Prof. Dumitru Stancu



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu